- dăltuitor
- DĂLTUITÓR, -OÁRE, dăltuitori, -oare, s.m. şi f. (Rar) Persoană care dăltuieşte. [pr.: -tu-i-] – Dăltui + suf. -tor.Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98dăltuitór s. m. (sil. -tu-i-), pl. dăltuitóriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDĂLTUIT//ÓR dăltuitoroáre (dăltuitoróri, dăltuitoroáre) m. şi f. Meşter specializat în lucrări de dăltuire. /a dăltui + suf. dăltuitoritorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.