- dădăci
- DĂDĂCÍ, dădăcesc, vb. IV. tranz. 1. A fi dădaca unui copil, a-l îngriji în calitate de dădacă. 2. (fam.) A servi, a îngriji pe cineva ca pe un copil, a-l asista în orice acţiune. – Din dădacă.Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98dădăcí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. dădăcésc, imperf. 3 sg. dădăceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. dădăceáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA DĂDĂC//Í dădăciésc 1. tranz. 1) (copii) A îngriji în calitate de dădacă. 2) fam. (persoane) A trata cu grijă exagerată (ca o dădacă), dând sfaturi insistente la fiecare pas. 2. intranz. A practica ocupaţia de dădacă; a fi dădacă. /Din dădacăTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.