durifica

durifica
DURIFICÁ, durific, vb. I. tranz. şi refl. A (se) face (mai) dur1 (1), mai tare. – Din dur1.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

DURIFICÁ vb. a (se) întări. (A durifica un metal.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

durificá vb., ind. prez. 1 sg. durífic, 3 sg. şi pl. durífică
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A DURIFICÁ durífic tranz. A face să se durifice. /Din dur
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE DURIFICÁ mă durífic intranz. A deveni mai dur; a căpăta duritate. /Din dur
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DURIFICÁ vb. I. tr., refl. A (se) face dur, a (se) întări. [P.i. durífic. / cf. lat. durus – dur, fieri – a deveni].
Trimis de LauraGellner, 21.05.2006. Sursa: DN

DURIFICÁ vb. tr., refl. a (se) face dur, a (se) întări. (< dur + -ifica)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • durificare — DURIFICÁRE, durificări, s.f. Acţiunea de a (se) durifica – v. durifica. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DURIFICÁRE s. întărire. (durificare unui metal.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  durificáre s. f., g. d.… …   Dicționar Român

  • os — PER OS adv. (med.) Per oral. – Expr lat. Trimis de cata, 22.03.2004. Sursa: DEX 98  OS, oase, s.n. 1. Element de bază al scheletului vertebratelor, caracterizat prin structura lui dură, solidă şi rezistentă, de culoare albă. ♢ Os mort =… …   Dicționar Român

  • întări — ÎNTĂRÍ, întăresc, vb. IV. 1. refl. A se face (mai) tare, (mai) rigid, a (se) indura; a deveni (mai) dens. 2. tranz. A mări rezistenţa unei piese, a unui sistem tehnic etc. ♦ A fortifica un loc, o poziţie strategică; a baricada. 3. tranz. şi refl …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”