dumesnic

dumesnic: DUMÉSNIC, -Ă, dumesnici, -ce, adj. (înv.; despre animale) Domestic (1). – lat. domesticus (sub influenţa sl. domaštĩnŭ).

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

DUMÉSNIC adj. v. domestic.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

dumésnic adj. m., pl. dumésnici; f. sg. dumésnică, pl. dumésnice

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Игры ⚽ Нужна курсовая?

domestic — DOMÉSTIC, Ă, domestici, ce, adj. 1. (Despre animale) Care trăieşte pe lângă casă, fiind folosit în anumite scopuri. 2. Care este legat de casă, de gospodărie, de familie, specific vieţii gospodăreşti; p. ext. intim, privat. – Din fr. domestique,… … Dicționar Român
dumesnici — DUMESNICÍ, dumesnicesc, vb. IV. tranz. şi refl. (înv.) A (se) domestici. – Din dumesnic. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DUMESNICÍ vb. v. domestici, îmblânzi. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
dumesnicie — DUMESNICÍE s.f. (înv.) Starea în care se află un animal domestic, însuşirea de a fi domestic. [var.: domesnicíe s.f.] – Din dumesnic + suf. ie. Trimis de gall, 19.03.2008. Sursa: DLRM … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias