- dulcoare
- DULCOÁRE s. f. dulceaţă, bunătate, blândeţe. (după it. dulciura)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
dulce — DÚLCE, (A) dulci, adj., (B 2) dulciuri, s.n., (B 1) s.n. a. adj. I. 1. Care are gustul caracteristic mierii sau zahărului. ♦ Care a fost îndulcit (cu miere, cu zahăr etc.). 2. (Despre lapte) Proaspăt; nefermentat. ♦ (Despre brânzeturi) Care nu a… … Dicționar Român
răcoare — RĂCOÁRE, (3) răcori, s.f. 1. Temperatură uşor scăzută, frig moderat; răcoreală. ♢ loc. adv. (De) la răcoare = (de) la un loc umbrit, răcoros. Pe răcoare = pe vreme răcoroasă, când nu este încă foarte cald. ♢ expr. (fam.) La răcoare = la… … Dicționar Român