- dubniu
- DÚBNIU s.n. Element chimic, radioactiv, cu numărul atomic 105, produs în mod artificial. [sb.: Db] (cf. engl. dubnium < n.pr. Dubna – oraş în Rusia, unde se găseşte un centru de cercetare a elementelor grele; 1994) [MW]Trimis de tavi, 07.02.2008. Sursa: Neoficial
Dicționar Român. 2013.