- dubios
- DUBIÓS, -OÁSĂ, dubioşi, -oase, adj. Nesigur, îndoielnic; suspect. [pr.: -bi-os] – Din lat. dubiosus.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98DUBIÓS adj. 1. v. nesigur. 2. v. suspect. 3. echivoc, îndoielnic, necurat, suspect. (De o morală dubiosoasă.) 4. v. veros.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimedubiós adj. m. (sil. -bi-os), pl. dubióşi; f. sg. dubioásă (sil. -bi-oa-), pl. dubioáseTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDUBI//ÓS dubiosoásă (dubiosóşi, dubiosoáse) Care trezeşte dubiu; care dă de bănuit; echivoc; îndoielnic; suspect. [Sil. -bi-os] /<lat. dubiosusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDUBIÓS, -OÁSĂ adj. Suspect; îndoielnic, nesigur. [< lat. dubiosus].Trimis de LauraGellner, 21.05.2006. Sursa: DNDUBIÓS, -OÁSĂ adj. suspect; îndoielnic, nesigur. (< lat. dubiosus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.