disecţie

disecţie
DISÉCŢIE, disecţii, s.f. Deschidere a unui organism, urmată de separarea şi analizarea metodică a componentelor lui, prin mijloace chirurgicale; disecare. – Din fr. dissection, lat. dissectio.
Trimis de LauraGellner, 16.06.2004. Sursa: DEX '98

DISÉCŢIE s. (anat.) disecare. (disecţie unui organ.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

disécţie s. f. (sil. -ţi-e), art. disécţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. disécţiei; pl. disécţii, art. disécţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DISÉCŢI//E disecţiei f. Deschidere sau secţionare prin mijloace chirurgicale a unui corp sau a unor părţi ale lui, în scopul studierii lor anatomice sau pentru a efectua o operaţie. [art. disecţia; G.-D. disecţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. dissection, lat. dis-sectio
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DISÉCŢIE s.f. Disecare; cercetare a organelor disecate. [gen. -iei. / cf. fr. dissection, lat. dissectio].
Trimis de LauraGellner, 17.05.2006. Sursa: DN

DISÉCŢIE s. f. deschidere chirurgicală a unui organism, separând diferitele lui componente pentru a le studia structura sau vătămăturile cauzate de o boală. (< fr. dissection, lat. dissectio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • disécţie — s. f. (sil. ţi e), art. disécţia (sil. ţi a), g. d. art. disécţiei; pl. disécţii, art. disécţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • microdisecţie — MICRODISÉCŢIE, microdisecţii, s.f. Disecţie fină făcută la microscop. [pr.: ţi e] – Din fr. microdissection. Trimis de LauraGellner, 29.05.2004. Sursa: DEX 98  microdisécţie s. f. (sil. ţi e ), g. d. art. microdisécţiei; pl. microdisécţii Trimis …   Dicționar Român

  • anatomie — ANATOMÍE s.f. Ştiinţă care studiază structura fiinţelor (animale sau vegetale) şi a raporturilor dintre diferite organe constitutive. ♦ Structură a unui organ sau a unei fiinţe. ♦ Conformaţie a unui corp. – Din fr. anatomie, lat. anatomia. Trimis …   Dicționar Român

  • biotomie — biotomíe s. f. (sil. bi o ), g. d. art. biotomíei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  BIOTOMÍE s.f. Studiul structurii unui animal sau unei plante prin disecţie. [gen. iei. / < fr. biotomie]. Trimis de LauraGellner,… …   Dicționar Român

  • condrotomie — CONDROTOMÍE s.f. Disecţie a unui cartilaj. [gen. iei. / < fr. chondrotomie, cf. gr. chondros – cartilaj, tome – tăiere]. Trimis de LauraGellner, 18.01.2005. Sursa: DN  CONDROTOMÍE s. f. disecţie a unui cartilaj. (< fr. chondrotomie) …   Dicționar Român

  • diseca — DISECÁ, diséc, vb. I. tranz. A efectua o disecţie. ♦ fig. A analiza ceva în mod minuţios pentru a scoate în evidenţă caracteristici sau aspecte ascunse, necunoscute. – Din fr. disséquer, lat. dissecare. Trimis de LauraGellner, 16.06.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • disecare — DISECÁRE, disecări, s.f. Acţiunea de a diseca şi rezultatul ei; disecţie. – v. diseca. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DISECÁRE s. v. disecţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  disecáre s. f., g. d. art.… …   Dicționar Român

  • ototomie — OTOTOMÍE s.f. (med.) Disecţie a urechii. [gen. iei. / < fr. ototomie, cf. gr. ous – ureche, tome – tăiere]. Trimis de LauraGellner, 01.07.2005. Sursa: DN  OTOTOMÍE s. f. disecţie a urechii. (< …   Dicționar Român

  • splanhnotomie — SPLANHNOTOMÍE s.f. (med.) Disecţie a viscerelor. [gen. iei. / < fr. splanchnotomie, cf. gr. splanchnon – viscere, tome – tăiere]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  SPLANHNOTOMÍE s. f. disecţie a organelor abdominale. (< …   Dicționar Român

  • vivisecţie — VIVISÉCŢIE, vivisecţii, s.f. Disecare a unui animal viu (pentru a studia un fenomen fiziologic). [var.: vivisecţiúne s.f.] – Din fr. vivisection. Trimis de ana zecheru, 14.04.2004. Sursa: DEX 98  vivisécţie s. f. (sil. ţi e), art. vivisécţia… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”