- diplomă
- DÍPLOMĂ, diplome, s.f. 1. Act oficial care certifică pregătirea profesională a unei persoane, un anumit titlu etc. 2. Act eliberat unui participant la o expoziţie sau la un concurs, prin care se recunoaşte calitatea deosebită a lucrărilor expuse sau a rezultatelor obţinute de acesta. 3. (În evul mediu) Act prin care se acorda cuiva un titlu de nobleţe, anumite privilegii etc. – Din fr. diplôme, lat. diploma.Trimis de LauraGellner, 13.07.2004. Sursa: DEX '98DÍPLOMĂ s. (astăzi rar) atestat, (fam. şi depr.) patalama. (A obţinut o diplomă de studii.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimedíplomă s. f. (sil. -plo-), g.-d. art. díplomei; pl. díplomeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDÍPLOM//Ă diplomăe f. 1) Document prin care se certifică faptul că o persoană are o calificare profesională ce îi dă dreptul să poarte un anumit grad sau titlu. 2) Document de distincţie pentru merite deosebite obţinute de un participant la un concurs sau la o expoziţie. 3) ist. Act prin care se acorda sau se recunoştea un drept sau un privilegiu. /<fr. diplôme, lat. diplomaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDÍPLOMĂ s.f. 1. Act prin care o instituţie de învăţământ, un corp, un ordin onorific etc. conferă un titlu, un grad etc. ♦ Act care se eliberează unui premiat, unui concurent (la o întrecere sportivă, la o expoziţie etc.) 2. Act de înnobilare, de acordare de privilegii; hrisov. ♦ Cartă regală, bulă pontificală, titlu, document. [cf. fr. diplôme, it., lat., gr. diploma].Trimis de LauraGellner, 22.02.2005. Sursa: DNDÍPLOMĂ s. f. 1. (în evul mediu) act de înnobilare, de acordare de privilegii. 2. act prin care o instituţie de învăţământ, un corp, un ordin onorific etc. conferă un titlu, un grad etc. ♢ act care se eliberează unui premiant, unui concurent (la o întrecere sportivă, la o expoziţie etc.). (< fr. diplôme, lat. diploma)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.