- diplomatic
- DIPLOMÁTIC1, -Ă, diplomatici, -ce, s.f., adj. 1. s.f. Disciplină auxiliară a istoriei care cercetează diplomele şi documentele oficiale vechi şi le stabileşte autenticitatea. 2. adj. (Rar) Care aparţine diplomelor şi documentelor oficiale vechi, privitor la aceste diplome şi documente. – Din fr. diplomatique, lat. diplomaticus.Trimis de LauraGellner, 14.07.2006. Sursa: DEX '98DIPLOMÁTIC2, -Ă, diplomatici, -ce, adj. Referitor la diplomaţie sau la diplomaţi2, care aparţine diplomaţiei sau diplomaţilor2. ♦ Care arată, trădează abilitate, subtilitate, şiretenie; diplomat2. – Din fr. diplomatique.Trimis de LauraGellner, 13.07.2004. Sursa: DEX '98DIPLOMÁTIC adj. (înv.) politic. (O acţiune diplomatic.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimediplomátic (referitor la diplome, la diplomaţie) adj. m. (sil. -plo-), pl. diplomátici; f. sg. diplomátică, pl. diplomáticeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDIPLOMÁTI//C diplomaticcă (diplomaticci, diplomaticce) 1) Care ţine de diplomaţie; propriu diplomaţiei. Corp diplomatic. 2) fig. Care vădeşte mult tact şi iscusinţă în relaţiile cu oamenii; cu tact şi iscusinţă faţă de oameni. Răspuns diplomatic. /<fr. diplomatiqueTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDIPLOMÁTIC, -Ă adj. 1. Referitor la diplomaţie, de diplomat. ♢ Corp diplomatic = totalitatea ambasadorilor, miniştrilor şi reprezentanţilor străini care se află în capitala unui stat. 2. Abil, calculat. [cf. fr. diplomatique, it. diplomatico].Trimis de LauraGellner, 15.05.2006. Sursa: DNDIPLOMÁTIC, -Ă I. adj. 1. referitor la diplomaţie, de diplomat. o corp diplomatic = totalitatea ambasadorilor, miniştrilor şi reprezentanţilor străini care se află în capitala unui stat. 2. abil, calculat. II. s. f. 1. disciplină a istoriei care se ocupă cu cercetarea vechilor diplome, a cărţilor şi a altor documente oficiale. 2. diplomaţie (1). (< fr. diplomatique, lat. diplomaticus, /II, 2/ germ. Diplomatik)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.