- diplomat
- DIPLOMÁT1, -Ă, diplomaţi, -te, adj., s.m. şi f. (Persoană) care a obţinut o diplomă. – Din fr. diplômé.Trimis de LauraGellner, 13.07.2004. Sursa: DEX '98DIPLOMÁT2, -Ă, diplomaţi, -te, subst., adj. I. 1. s.m. şi f. Persoană oficială care are misiunea de a întreţine relaţii cu reprezentanţii oficiali ai altor state sau de a trata în numele statului său. 2. s.m. şi f. Persoană care ştie cum să trateze o afacere, cum să se comporte într-o situaţie (pentru a-şi atinge scopurile). 3. adj. Care este abil, subtil, şiret în relaţiile sociale; care arată, trădează abilitate, subtilitate, şiretenie; diplomatie2. II. s.n. Prăjitură preparată dintr-o cremă aromată cu rom peste care se adaugă frişcă şi fructe zaharisite. – Din fr. diplomate.Trimis de LauraGellner, 13.07.2004. Sursa: DEX '98diplomát adj. m.(persoană cu diplomă, din diplomaţie, abilă), s. m. (sil. -plo-), pl. diplomáţi; f. sg. diplomátă, pl. diplomáteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficdiplomát (prăjitură) s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDIPLOMÁ//T1 diplomattă (diplomatţi, diplomatte) şi substantival Care a obţinut o diplomă. /<fr. diplômeTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDIPLOMÁ//T2 diplomattă (diplomatţi, diplomatte) (despre persoane) Care ştie să găsească soluţii ingenioase pentru a-şi atinge scopul în diferite situaţii. /<fr. diplomateTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDIPLOMÁ//T3 diplomattă (diplomatţi, diplomatte) m. şi f. Persoană oficială care reprezintă un stat în relaţiile cu alte state. /<fr. diplomateTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDIPLOMÁT, -Ă adj., s.m. şi f. (Cel) care deţine un titlu pe bază de diplomă. [cf. fr. diplômé].Trimis de LauraGellner, 15.05.2006. Sursa: DNDIPLOMÁT, -Ă s.m. şi f. Persoană care lucrează în diplomaţie. // adj. 1. Care face parte din corpul diplomatic. 2. (fam.) Care ştie să profite de anumite situaţii pentru a-şi realiza scopul. ♦ (fam.; peior.) Dibaci, şiret, viclean. [< fr. diplomate].Trimis de LauraGellner, 15.05.2006. Sursa: DNDIPLOMÁT1, -Ă adj., s. m. f. (cel) care deţine un titlu pe bază de diplomă. (< fr. diplômé)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNDIPLOMÁT2, -Ă I. s. m. f. reprezentant oficial al unui stat în relaţiile cu statele străine. II. adj. 1. care ştie să profite de anumite situaţii pentru a-şi realiza scopul. ♢ (fam.; peior.) abil, dibaci, şiret, viclean. 2. (despre serviete, valize) de tipul celor purtate, la origine, de diplomaţi. III. s. n. prăjitură alcătuită din puding şi garnisită cu frişcă şi fructe. (< fr. diplomate)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.