diplomat

diplomat
DIPLOMÁT1, -Ă, diplomaţi, -te, adj., s.m. şi f. (Persoană) care a obţinut o diplomă. – Din fr. diplômé.
Trimis de LauraGellner, 13.07.2004. Sursa: DEX '98

DIPLOMÁT2, -Ă, diplomaţi, -te, subst., adj. I. 1. s.m. şi f. Persoană oficială care are misiunea de a întreţine relaţii cu reprezentanţii oficiali ai altor state sau de a trata în numele statului său. 2. s.m. şi f. Persoană care ştie cum să trateze o afacere, cum să se comporte într-o situaţie (pentru a-şi atinge scopurile). 3. adj. Care este abil, subtil, şiret în relaţiile sociale; care arată, trădează abilitate, subtilitate, şiretenie; diplomatie2. II. s.n. Prăjitură preparată dintr-o cremă aromată cu rom peste care se adaugă frişcă şi fructe zaharisite. – Din fr. diplomate.
Trimis de LauraGellner, 13.07.2004. Sursa: DEX '98

diplomát adj. m.(persoană cu diplomă, din diplomaţie, abilă), s. m. (sil. -plo-), pl. diplomáţi; f. sg. diplomátă, pl. diplomáte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

diplomát (prăjitură) s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DIPLOMÁ//T1 diplomattă (diplomatţi, diplomatte) şi substantival Care a obţinut o diplomă. /<fr. diplôme
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DIPLOMÁ//T2 diplomattă (diplomatţi, diplomatte) (despre persoane) Care ştie să găsească soluţii ingenioase pentru a-şi atinge scopul în diferite situaţii. /<fr. diplomate
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DIPLOMÁ//T3 diplomattă (diplomatţi, diplomatte) m. şi f. Persoană oficială care reprezintă un stat în relaţiile cu alte state. /<fr. diplomate
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DIPLOMÁT, -Ă adj., s.m. şi f. (Cel) care deţine un titlu pe bază de diplomă. [cf. fr. diplômé].
Trimis de LauraGellner, 15.05.2006. Sursa: DN

DIPLOMÁT, -Ă s.m. şi f. Persoană care lucrează în diplomaţie. // adj. 1. Care face parte din corpul diplomatic. 2. (fam.) Care ştie să profite de anumite situaţii pentru a-şi realiza scopul. ♦ (fam.; peior.) Dibaci, şiret, viclean. [< fr. diplomate].
Trimis de LauraGellner, 15.05.2006. Sursa: DN

DIPLOMÁT1, -Ă adj., s. m. f. (cel) care deţine un titlu pe bază de diplomă. (< fr. diplômé)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

DIPLOMÁT2, -Ă I. s. m. f. reprezentant oficial al unui stat în relaţiile cu statele străine. II. adj. 1. care ştie să profite de anumite situaţii pentru a-şi realiza scopul. ♢ (fam.; peior.) abil, dibaci, şiret, viclean. 2. (despre serviete, valize) de tipul celor purtate, la origine, de diplomaţi. III. s. n. prăjitură alcătuită din puding şi garnisită cu frişcă şi fructe. (< fr. diplomate)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • Diplomat — Sm Vertreter eines Staates erw. fach. (19. Jh.) Entlehnung. Entlehnt aus frz. diplomate, einer Rückbildung aus frz. diplomatique die (internationalen) Urkunden betreffend ; deshalb jemand, der für die internationalen Verträge zuständig ist mit… …   Etymologisches Wörterbuch der deutschen sprache

  • Diplomat — Dip lo*mat, Diplomate Dip lo*mate, n. [F. diplomate.] A diplomatist. [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Diplomāt — (griech.), ursprünglich derjenige, der Diplome abfaßt (s. Diplom); dann Bezeichnung derjenigen, die im internationalen Staatenverkehr die Interessen eines Landes zu vertreten haben (s. Diplomatie). Diplomatisch, auf die Diplomatie, auf den Beruf… …   Meyers Großes Konversations-Lexikon

  • diplomat — index go between, intermediary, plenipotentiary Burton s Legal Thesaurus. William C. Burton. 2006 …   Law dictionary

  • diplòmat — m (diplòmatkinja ž) 1. {{001f}}onaj koji se bavi diplomatskim poslovima 2. {{001f}}pren. onaj koji vješto izbjegava sukobe, onaj koji je snalažljiv, onaj koji sve uspijeva postići lijepim načinom i riječima …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

  • diplomat — 1813, from Fr. diplomate, a back formation from diplomatique (see DIPLOMATIC (Cf. diplomatic)) on model of aristocrate from aristocratique …   Etymology dictionary

  • diplomat — diplòmat m DEFINICIJA 1. onaj koji se bavi diplomatskim poslovima 2. pren. onaj koji vješto izbjegava sukobe, onaj koji je snalažljiv, onaj koji sve uspijeva postići lijepim načinom i riječima ETIMOLOGIJA vidi diplomacija …   Hrvatski jezični portal

  • Diplomat — »höherer Beamter im auswärtigen Dienst, der durch Beglaubigungsschreiben seiner Regierung akkreditiert ist«: Das Fremdwort wurde im 19. Jh. aus frz. diplomate entlehnt, einer Rückbildung aus diplomatique »urkundlich« (zu lat. diploma »Urkunde«;… …   Das Herkunftswörterbuch

  • diplomat — [n] politician, consul agent, ambassador, attaché, cabinet member, chargé d’ affaires, conciliator, emissary, envoy, expert, go between, legate, mediator, minister, moderator, negotiator, plenipotentiary, public relations person, representative,… …   New thesaurus

  • Diplomat — [Network (Rating 5600 9600)] Auch: • Diplomatin …   Deutsch Wörterbuch

  • diplomat — ► NOUN ▪ an official representing a country abroad …   English terms dictionary

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”