- destăinuit
- DESTĂINUÍT adj. v. DESTĂINUI. [DEX '98]Trimis de gall, 11.02.2008. Sursa: Neoficial
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
destăinui — DESTĂINUÍ, destăinuiesc, vb. IV. 1. tranz. A spune cuiva, a da la iveală o taină, un gând ascuns; a mărturisi, a divulga. 2. refl. A şi da pe faţă gândurile sau sentimentele. ♦ fig. A se da pe faţă, a ieşi la iveală; a se trăda. [prez. ind. şi:… … Dicționar Român
precum — PRECÚM conj., adv. I. conj. 1. (Introduce propoziţii circumstanţiale de mod) Cum, aşa cum, după cum. Sper că se va face precum doresc. ♢ loc. adj. şi adv. Precum se cade = cum se cuvine, cum trebuie (să fie). 2. (Introduce propoziţii comparative) … Dicționar Român
spus — SPUS, Ă, spuşi, se, adj., s.f. 1. adj. Care a fost exprimat prin viu grai. 2. adj. Care a fost relatat, povestit. 3. adj. Care a fost menţionat. 4. Care a fost destăinuit. 5. adj. Care a fost explicat, lămuririt. 6. s.f. (Mai ales la pl.) Vorbă.… … Dicționar Român