- desperant
- DESPERÁNT, -Ă, desperanţi, -te, adj. Care provoacă desperare; dezesperant. – Despera + suf. -ant.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98desperánt adj. m., pl. desperánţi; f. sg. desperántă, pl. desperánteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDESPERÁN//T desperanttă (desperantţi, desperantte) v. DEZESPERANT. /a despera + desperantantTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDESPERÁNT, -Ă adj. Care duce la desperare, deznădăjduitor; dezesperant. [cf. it. disperante].Trimis de LauraGellner, 10.05.2006. Sursa: DNDESPERÁNT, -Ă adj. care duce la desperare; dezesperant. (< it. disperante)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.