descrucişa

descrucişa: DESCRUCIŞÁ, descrucişez, vb. I. tranz. (Rar) A face să nu mai fie aşezat cruciş. – Des¹ + [în]crucişa.

Trimis de IoanSoleriu, 11.07.2004. Sursa: DEX '98

descrucişá vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. descrucişeáză, 1 pl. descrucişăm; conj. prez. 3 sg. şi pl. descrucişéze; ger. descrucişând

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A DESCRUCIŞ//Á descrucişaéz tranz. rar A face să nu mai fie aşezat cruciş. /des- + a [în]crucişa

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Нужна курсовая?

descrucişare — DESCRUCIŞÁRE, descrucişări, s.f. Acţiunea de a descrucişa şi rezultatul ei. – v. descrucişa. Trimis de IoanSoleriu, 11.07.2004. Sursa: DEX 98 descrucişáre s. f., g. d. art. descrucişării, pl. descrucişări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
cruce — CRÚCE, cruci, s.f. I. 1. Obiect format din două bucăţi de lemn, de piatră, de metale preţioase etc. aşezate perpendicular şi simetric una peste alta şi constituind simbolul credinţei creştine. ♢ expr. A pune cruce cuiva (sau la ceva) = a… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias