calinerie — CALINERÍE s.f. (Rar) Dezmierdare, alintare, alint. – Din fr. câlinerie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 calineríe s. f., art. calinería, g. d. calineríi, art. calineríei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … … Dicționar Român
alint — ALÍNT, alinturi, s.n. (Poetic) 1. Alintare. 2. (Rar) Mişcare graţioasă, legănare uşoară. ♦ Răsfăţ, răzgâială. – Din alinta (derivat regresiv). Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ALÍNT s. alintare, dezmierdare, mângâiere. Trimis de … Dicționar Român
alintătură — ALINTĂTÚRĂ, alintături, s.f. Alintare. ♦ (concr.) Copil alintat. – Alinta + suf. ătură. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ALINTĂTÚRĂ s. v. alintare, dezmierdare, mângâiere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
răsfăţ — RĂSFẮŢ, răsfăţuri, s.n. 1. Faptul de a (se) răsfăţa; mângâiere, alintare; (depr.) răzgâiere. 2. Desfătare, plăcere. 3. Huzur, belşug. – Din răsfăţa (derivat regresiv). Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RĂSFĂŢ s. v. alintare.… … Dicționar Român
răzgâială — RĂZGÂIÁLĂ, răzgâieli, s.f. Alintare excesivă; răsfăţ. [pr.: gâ ia . – var.: râzgâială s.f.] – Răzgâia + suf. eală. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RĂZGÂIÁLĂ s. v. alintare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
alinta — ALINTÁ, alínt, vb. I. 1. vb. I. 1. tranz. A dezmierda, a mângâia. 2. tranz. şi refl. A (se) răsfăţa, a (se) răzgâia. – lat. *allentare (< lentus moale, flexibil ). Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ALINTÁ vb … Dicționar Român
cocolire — COCOLÍRE s. v. alintare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
dezmierdare — DEZMIERDÁRE, dezmierdări, s.f. Acţiunea de a (se) dezmierda şi rezultatul ei; alintare; gest sau vorbă care dezmiardă. ♦ Răsfăţ. [var.: (reg.) dizmierdáre s.f.] – v. dezmierda. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DEZMIERDÁRE s. v.… … Dicționar Român
drăgosteală — DRĂGOSTEÁLĂ, drăgosteli, s.f. (pop.) Faptul de a (se) drăgosti; mângâiere, dezmierdare (între două fiinţe de sex opus care se iubesc); relaţii de dragoste. – Drăgosti + suf. eală. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DRĂGOSTEÁLĂ s … Dicționar Român
drăgostire — DRĂGOSTÍRE s.f. (pop.) Faptul de a (se) drăgosti; p. ext. dragoste. – v. drăgosti. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DRĂGOSTÍRE s. v. alintare, dezmierdare, mângâiere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime drăgostíre s … Dicționar Român
