delicvescent

DELICVESCÉNT, -Ă, delicvescenţi, -te, adj. (Despre substanţe chimice) Care absoarbe vaporii de apă din atmosferă până la solubilizare. – Din fr. déliquescent, lat. deliquescens.

Trimis de LauraGellner, 09.07.2004. Sursa: DEX '98



delicvescént (chim.) adj. m., pl. delicvescénţi; f. sg. delicvescéntă, pl. delicvescénte

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



DELICVESCÉN//T delicvescenttă (delicvescentţi, delicvescentte) (despre substanţe) Care manifestă delicvescenţă; în stare să absoarbă umiditatea atmosferică, lichefiindu-se. /<fr. déliquescent, lat. deliquescens, delicvescentntis

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



DELICVESCÉNT, -Ă adj. (Despre substanţe) Care intră în soluţii prin absorbţie de vapori de apă din atmosferă. [cf. fr. déliquescent, lat. deliquescens].

Trimis de LauraGellner, 05.05.2006. Sursa: DN



DELICVESCÉNT, -Ă adj. I. (despre substanţe solide) care absoarbe vaporii de apă din atmosferă, transformându-se în soluţii apoase. 2. (fig.) decadent, corupt. (< fr. déliquescent, lat. deliquescens)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN