deget — DEGET, degete, s.n. 1. Fiecare dintre prelungirile mobile, alcătuite din falange, cu care se sfârşeşte mâna sau talpa piciorului la om ori laba la unele animale. Îi dai un deget şi ţi ia mâna toată. Sunt cinci degete la o mână şi nu seamănă unul… … Dicționar Român
degeţel — DEGEŢÉL, degeţele, s.n. I. Diminutiv al lui deget. II. 1. (bot.) Degetar (2). 2. Compus: degeţel roşu = plantă erbacee foarte veninoasă, cu flori roşii purpurii în formă de tub, din care se extrage digitalina, un puternic tonic cardiovascular… … Dicționar Român
ambigua — DEGETÁR, degetare, s.n. 1. Căpăcel din metal sau din material plastic, care se poartă, la cusut, pe degetul cu care se împinge acul pentru a l feri de înţepături. 2. Plantă erbacee veninoasă, cu frunze acoperite cu peri moi, cu flori mari,… … Dicționar Român
degetar — DEGETÁR s. 1. (înv., pop. şi glumeţ) năpârstoc. (Un degetar pentru cusut.) 2. (bot.; Digitalis ambigua) degetariţă, degeţel, (reg.) ţâţa oii. Trimis de siveco, 16.10.2006. Sursa: Sinonime degetár s. n., pl. degetáre Trimis de siveco, 10.08.2004 … Dicționar Român
degetroşu — DEGET RÓŞU s. v. degetariţă, degeţel roşu, digitală. Trimis de siveco, 03.03.2009. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
năpăstrocel — NĂPĂSTROCÉL s. v. degetariţă, degeţel roşu, digitală. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
ţâţă — ŢẤŢĂ, ţâţe, s.f. 1. (pop.) Sân, mamelă. ♢ loc. adj. De ţâţă = (despre copii) sugar. ♢ loc. adv. La ţâţă = la sân, la piept. ♢ expr. A da ţâţa = a da să sugă, a alăpta. A avea ţâţă = a avea lapte suficient pentru a şi alăpta copilul. 2. Gurguiul… … Dicționar Român
