- decrosaj
- decrosáj s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
decroşaj — DECROŞÁJ s.n. (Franţuzism) Decroşare. – Din fr. décrochage. Trimis de dante, 13.07.2004. Sursa: DEX 98 DECROŞÁJ s.n. Decroşare. [< fr. décrochage]. Trimis de LauraGellner, 04.05.2006. Sursa: DN DECROŞÁJ s. n. decroşare. (< … Dicționar Român
decroşare — DECROŞÁRE, decroşări, s.f. Acţiunea de a (se) decroşa şi rezultatul ei. ♦ (geol.) Fractură în scoarţa terestră de a lungul căreia se decroşează (3) stratele. – v. decroşa. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DECROŞÁRE s. (tehn.)… … Dicționar Român