- decala
- DECALÁ, decalez, vb. I. tranz. şi refl. A (se) distanţa în spaţiu sau în timp în raport cu ceva, de obicei în raport cu ceva stabilit iniţial; a (se) produce un decalaj. ♦ tranz. A distanţa două sau mai multe sisteme tehnice ori organe ale aceluiaşi sistem tehnic în vederea asigurării condiţiilor optime de funcţionare. – Din fr. décaler.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98decalá vb., ind. prez. 1 sg. decaléz, 3 sg. şi pl. decaleázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA DECAL//Á decalaéz tranz. 1) A face să se decaleze. 2) (două sau mai multe sisteme tehnice) A distanţa pentru a asigura condiţii optime de funcţionare. /<fr. décalerTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE DECAL//Á pers. 3 se decalaeáză intranz. 1) (despre obiecte, fenomene) A se distanţa în spaţiu sau în timp. 2) A înceta de a mai coincide; a nu se mai potrivi. /<fr. décalerTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDECALÁ vb. I. tr., refl. A (se) distanţa, a nu coincide sau a face să nu (mai coincidă) în spaţiu sau în timp (obiecte, fenomene). [< fr. décaler].Trimis de LauraGellner, 02.05.2006. Sursa: DNDECALÁ vb. tr., refl. a (se) distanţa, a nu mai coincide, a face să nu (mai) coincidă în spaţiu sau în timp. (< fr. décaler)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.