- deburare
- DEBURÁRE s.f. Operaţie de curăţare a cardelor de impurităţile şi de fibrele scurte rămase în urma cardării; deburaj (1). – cf. fr. d é b o u r r e r .Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98deburáre s. f., g.-d. art. deburăriiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDEBURÁRE s.f. Acţiunea de a debura şi rezultatul ei; deburaj. [< debura].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.