deburaj

deburaj: DEBURÁJ s.n. 1. Deburare. 2. Deşeurile obţinute în urma deburajului (1). – Din fr. débourrage.

Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

deburáj s. n., pl. deburáje

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DEBURÁJ s.n. Curăţirea cardelor de impurităţi; deburare. ♦ Deşeurile obţinute în urma acestei operaţii. [< fr. débourrage].

Trimis de LauraGellner, 18.02.2005. Sursa: DN

DEBURÁJ s. n. 1. deburare. 2. deşeurile obţinute în urma acestei operaţii. 3. fază de pregătire a cailor tineri pentru călărie, urmărind dezvoltarea fizică, precum şi formarea caracterului şi a reflexelor condiţionate. (< fr. débourrage)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

deburare — DEBURÁRE s.f. Operaţie de curăţare a cardelor de impurităţile şi de fibrele scurte rămase în urma cardării; deburaj (1). – cf. fr. d é b o u r r e r . Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 deburáre s. f., g. d. art. deburării Trimis de… … Dicționar Român
ştim — subst. (pop.) Fire de lână (scurte şi de proastă calitate) care rămân, după dărăcit, în colţii daracului. – Din scr. štim. Trimis de LauraGellner, 03.05.2004. Sursa: DEX 98 ştim s. m., pl. ştimi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias