debavura

debavura
DEBAVURÁ, debavurez, vb. I. tranz. A îndepărta prin ştanţare, dăltuire, polizare etc. bavura de pe piesele matriţate (matriţa), turnate, laminate etc. – Des1- + bavură.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

debavurá vb., ind. prez. 1 sg. debavuréz, 3 sg. şi pl. debavureáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DEBAVURÁ vb. I. tr. A îndepărta bavurile de pe piesele metalice turnate sau matriţate. [< de- + bavură].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

DEBAVURÁ vb. tr. a îndepărta bavurile de pe piesele metalice turnate sau prelucrate. (< de1- + bavură)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • debavurare — DEBAVURÁRE, debavurări, s.f. Acţiunea de a debavura şi rezultatul ei. – v. debavura. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  debavuráre s. f., g. d. art. debavurării; pl. debavurări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

  • debavurator — debavuratór s. n., pl. debavuratoáre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  debavuratór s. m., pl. debavuratóri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  DEBAVURATÓR s.n. Unealtă folosită la debavurare.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”