- căţărat
- CĂŢĂRÁT, -Ă, căţăráţi, -te, adj. Agăţat, suspendat pe un loc înalt (şi abrupt); prins, fixat de ramuri, de ziduri etc. (din căţăra) [folosit în corpul DEX]Trimis de tavi, 09.09.2006. Sursa: Neoficial
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
căţăra — CĂŢĂRÁ, cáţăr, vb. I. refl. A se sui, agăţându se pe un loc înalt (şi abrupt); a aburca. ♦ (Despre plante) A se prinde, a se fixa (cu cârcei) de ramuri, de ziduri etc. [var.: (reg.) acăţărá vb. I] – cf. a c ă ţ a. Trimis de valeriu, 06.12.2004.… … Dicționar Român
căţărător — CĂŢĂRĂTÓR, OÁRE, căţărători, oare, adj., s.m. şi f. (Persoană) care se caţără. – Căţăra + suf. ător. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CĂŢĂRĂTÓR adj. v. agăţător. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român