cătun

cătun
CĂTÚN, cătune, s.n. 1. Grup de aşezări ţărăneşti care nu constituie o unitate administrativă, cu un număr de locuitori mai mic decât al unui sat. 2. (reg.) Pădurice, hăţiş, desiş. [pl. şi: cătunuri] – cf. alb., scr. k a t u n.
Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98

CĂTÚN s. (înv. şi reg.) sălaş, (înv.) sălăşluire.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

cătún s. n., pl. cătúne
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CĂTÚN cătune n. 1) Localitate (mai mică decât un sat) care nu constituie o unitate administrativă. /cuv. autoht.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

cătún (-ne), s.n. – Grup de aşezări ţărăneşti, sat. – Mr. cătună, megl. cătun. Unul din cuvintele cele mai discutate din vocabularul rom. Este cuvînt comun tuturor limbilor balcanice: katunt (var. katund(i), kotun) "sat; casă de ţară"; ngr. ϰατοῦνα "cort; tabără de corturi"; sl. katunĭ "tabără"; sb. katun "cătun de ciobani; stînă"; bg. katun "colibă"; katunar "cătun"; katunište "tabără de ţigani nomazi"; ţig. katuna "cort". Totuşi, termenul nu se explică prin nici una din aceste limbi; astfel încît este nevoie să i se caute originea în alte fonduri lingvistice. Opiniile sînt foarte variate, şi însăşi varietatea lor indică inconsistenţa criteriilor posibile şi lipsa de documentare cu care trebuie luptat. Miklosich a epuizat el singur posibilităţile cercetării, afirmînd că este vorba de un cuvînt de origine albaneză (Fremdw., 97), romînă (Wander., 8), turcă (Türk. El., I, 329), italiană (alb. Forsch., II, 10) sau autohtonă (Slaw. El., 10). În general se consideră că este cuvînt autentic alb., adică al v. ilire (Meyer 183; Vasmer, Studien zur alb. Wortforschung, 28; Jokl, IF, XXXIII, 420; Philippide, II, 703; Skok, ZRPh., L, 519; DAR; cf. observaţiile împotriva acestor opinii ale lui Rosetti, II, 113), şi bazată pe o rădăcină indoeurop. *ka-ton. Treimer, Slavia, III, 450, presupunea o der. din avară; iar Densusianu, GS, VII, 90 propunea un iranian *katun "locuinţă subterană". Mai prudent Berneker 494 se limitează să o califice drept "Balkanwort". În sfîrşit, Rohlfs, EWUG 949 se gîndeşte la tc. osmanli katan "ţarc", ipoteză în care coincide cu Şeineanu, II, 96. Numai Jirecek, Geschichte der Serben, I, 156 (bazîndu-se fără îndoială pe una din multele opinii ale lui Miklosich) a propus etimonul it. cantone, pe care cercetătorii nu par a-l accepta, şi care totuşi se poate să fi intrat de foarte timpuriu în gr. (pentru pierderea lui n, cf. it. confettongr. ϰουψίτον), şi de acolo în celelalte limbi balcanice.
Trimis de blaurb, 13.01.2007. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • cãtún — s. n., pl. cãtúne …   Romanian orthography

  • sălaş — SĂLÁŞ, sălaşe, s.n. (pop.) 1. Adăpost unde cineva capătă temporar găzduire. 2. Construcţie rudimentară făcută în câmp şi folosită ca adăpost temporar pentru oameni şi animale. 3. Locuinţă, casă. ♦ Staul, grajd. ♦ Culcuş. 4. Aşezare omenească. ♦… …   Dicționar Român

  • Cojocna — Kolozs   Commune   Location in Cluj County …   Wikipedia

  • Valea Salciei — For the village in Bacău County, see Vultureni, Bacău. Valea Salciei   Commune   Location of …   Wikipedia

  • Borșa, Cluj — Borşa   Commune   The Bánffy castle …   Wikipedia

  • Liste der Orte im Kreis Alba — Gemeinden des Kreises Alba AB AR …   Deutsch Wikipedia

  • Liste der Orte im Kreis Buzău — Gemeinden des Kreises Buzău AB AR …   Deutsch Wikipedia

  • Liste der Orte im Kreis Cluj — Gemeinden des Kreises Cluj AB AR …   Deutsch Wikipedia

  • Lex Antiqua Valachorum — Lex Antiqua Valachorum, meaning Ancient Wallachian Law , also called Jus Valahicum/Valachorum ( the Wallachian Right ), represents a collection of the Romanian pre statal judicial system, with afferent juridical rituals, customs and traditions,… …   Wikipedia

  • Romanian exonyms — Below is list of Romanian language exonyms for places outside Romania and Republic of Moldova : Albania*Voskopojë Moscopolea *Korçë Curceauă *Gjirokastër LiurocastruAustria*Wien VienaBelgium*Antwerpen AnversBulgaria*Alfatar Alfatar *Balchik… …   Wikipedia

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”