căscăund

căscăund
CĂSCĂÚND, -Ă, căscăunzi, -de, s.m şi f. (pop.) Gură-cască, nătăfleţ, zăpăcit. – lat. *cascabundus.
Trimis de valeriu, 24.04.2008. Sursa: DEX '98

CĂSCĂÚND s. v. cască-gură, gură-cască, gură-căscată.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

căscăúnd s. m., pl. căscăúnzi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • căsca — CĂSCÁ, casc, vb. I. 1. tranz. A deschide gura pentru a vorbi, pentru a striga, pentru a mânca etc. ♢ expr. A căsca gura = a privi cu interes, cu mirare sau curiozitate naivă; p. ext. a umbla fără nici o treabă, a pierde vremea. A căsca ochii = a… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”