- căpută
- CĂPÚTĂ, căpute, s.f. 1. Parte a încălţămintei care acoperă partea superioară a labei piciorului; căputătură. 2. Partea de deasupra a labei piciorului, opusă tălpii. – et. nec.Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98CĂPÚTĂ s. (prin Mold.) soiuz. (căpută la încălţăminte.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimecăpútă s. f., pl. căpúteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCĂPÚT//Ă căputăe f. 1) Parte a piciorului de la gleznă până la degete. 2) Parte a încălţămintei care acoperă această porţiune a piciorului. /Orig. nec.Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXcăpútă (căpúte), s.f. – 1. Parte a încălţămintei care acoperă partea superioară a labei piciorului. – 2. Parte de deasupra a labei piciorului. Origine incertă. Este clară legătura sa cu sl. kopyto (› rom. copită); sl. kopytĭce "tip de încălţăminte", dar nu este clară calea acestui der. cf. mag. kapta "calapod de pantofi" (Cihac, II, 487;DAR), alb. këputsë (Philippide, II, 703), pe care Meyer 188 îl derivă cu mică probabilitate, din tc. papuç (Berneker 484). Der. căputa, vb. (a pune căpute noi); căputar, s.m. (cizmar); căputătură, s.f. (pantofi vechi; pantofi în general); încăputa, vb. (a căputa; a repara).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.