căpuire

CĂPUÍRE¹, căpuiri, s.f. Acţiunea de a căpui şi rezultatul ei. – v. căpui.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



CĂPUÍRE², căpuiri, s.f. Operaţie prin care se turteşte extremitatea liberă a corpului unui nit, pentru a forma al doilea cap). – cf. c a p¹.

Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98



căpuíre (prindere; baterea nitului) s. f., g.-d. art. căpuírii; pl. căpuíri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic