- căpaucă
- CĂPÁUCĂ s.f. v. capaucă.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
capaucă — CAPÁUCĂ, capauce, s.f. (reg.) Femela copoiului. [var.: căpáucă s.f.] – Căpău (= copoi) + suf. că. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 capáucă s. f. (sil. pau ), g. d. art. capáucei; … Dicționar Român
copoi — COPÓI, copoi, s.m. 1. Câine de vânătoare de talie mare, care urmăreşte vânatul după miros; ogar, prepelicar, căpău. ♦ Câine poliţist folosit în urmărit. 2. (arg.) Nume dat agenţilor de poliţie. – cf. magh. k o p ó. Trimis de IoanSoleriu,… … Dicționar Român