cămaşe

cămáşe (-ắşi), – 1. Îmbrăcăminte de (pînză) care acoperă parte superioară a corpului. – 2. Vălul de la altar. – 3. Husă pentru mobile. – 4. Mapă. – 5. Supracopertă (de carte). – 6. Pleavă. – 7. Membrană care înveleşte ceapa, usturoiul şi alţi bulbi. – 8. Placentă. – 9. Spuma vinului care fermentează. – var. cămeşe, cămaşă. Mr., megl. cămeaşă. lat. camisia (Diez, I, 102 şi Gramm., I, 19; Puşcariu 266; Meyer 187; Candrea-Dens., 235; REW 1550; DAR); cf. alb. këmisë, it. camiscia, fr. chemise, sp., port. camisa. A trecut recent de la decl. în -ă la cea în -e, ca toate cuvintele terminate în -şe sau -je. Der. cămăşoi, s.n. (cămaşă lungă); cămăşică, s.f. (maiou); cămăşuţă, s.f. (maiou).

Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DER