- călariu
- căláriu, călári, s.m. (înv.) călăraş, călăreţ.Trimis de blaurb, 28.03.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
călariu
Look at other dictionaries:
călare — CĂLÁRE adv. (Adesea adjectival) încălecat pe cal, pe alt animal sau, p. ext., pe un obiect. ♢ expr. De( a) călare = a) călărind, încălecat; din fuga calului, de pe cal; b) fig. fără odihnă. Nici călare, nici pe jos = nici aşa, nici aşa. A fi… … Dicționar Român
