- căcălău
- CĂCĂLẮU s.n. Cantitate mare, abundenţă, belşug. (din căca)Trimis de tavi, 19.12.2004. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.
căcălău
Look at other dictionaries:
căca — CĂCÁ vb. v. defeca, ieşi. Trimis de siveco, 25.09.2008. Sursa: Sinonime CĂCÁ, cac, vb. I. intranz. (câteodată şi tranz.) şi refl. A defeca (2). (meglenorom., macedorom. cac, istrorom. cąc; < lat. cacāre (Puşcariu); … Dicționar Român
