cuvântător

cuvântător: CUVÂNTĂTÓR, -OÁRE, cuvântători, -oare, adj., s.m. si f. 1. adj. Care cuvântă (1), cuvântăreţ; care are însuşirea de a vorbi. 2. (Rar) s.m. si f. Orator, vorbitor. – Cuvânta + suf. -ător.

Trimis de gudovan, 29.05.2004. Sursa: DEX '98

CUVÂNTĂTÓR adj., s. v. vorbitor.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

CUVÂNTĂTÓR s. v. conferenţiar, orator.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

cuvântătór adj. m., s. m., pl. cuvântătóri; f. sg. şi pl. cuvântătoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CUVÂNTĂTÓR¹ cuvântători m. rar Persoană care vorbeşte frumos şi liber în faţa unui public; orator; vorbitor. /a cuvânta + suf. cuvântătortor

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CUVÂNTĂT//ÓR² cuvântătoroáre (cuvântătoróri, cuvântătoroáre) Care are darul vorbirii; vorbitor. Fiinţă cuvântătoroare. /a cuvânta + suf. cuvântătortor

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

cuvântãtór — adj. m., s. m., pl. cuvântãtóri; f. sg. şi pl. cuvântãtoáre … Romanian orthography
vorbitor — VORBITÓR, OÁRE, vorbitori, oare, adj., subst. I. adj. 1. Care vorbeşte; care foloseşte limbajul articulat. ♦ Care vorbeşte plăcut (şi mult); vorbăreţ, comunicativ. 2. Evident, edificator, elocvent. II. s.m. şi f. 1. Persoană care vorbeşte, care… … Dicționar Român
conferenţiar — CONFERENŢIÁR, Ă, conferenţiari, e, s.m. şi f. 1. Persoană care ţine o conferinţă. 2. Grad în învăţământul superior, intermediar între lector şi profesor; persoană care deţine acest grad. [pr.: ţi ar] – Din fr. conférencier. Trimis de LauraGellner … Dicționar Român
cuvântăreţ — CUVÂNTĂRÉŢ, EÁŢĂ, cuvântăreţi, e, adj. (Rar) Cuvântător (1); care vorbeşte frumos, meşteşugit. – Cuvânta + suf. ăreţ. Trimis de gudovan, 29.05.2004. Sursa: DEX 98 CUVÂNTĂRÉŢ adj. v. vorbitor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
necuvântător — NECUVÂNTĂTÓR, OÁRE, necuvântători, oare, adj. Care nu vorbeşte. ♦ (Substantivat) Animal. – Ne + cuvântător. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NECUVÂNTĂTÓR s. v. animal. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime necuvântătór adj … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias