- curent
- CURÉNT, -Ă, curenţi, -te, adj., s.m., s.n. I. adj. 1. (Despre vorbire) Curgător, uşor, fluent. 2. (Despre an, lună) Care este în curs; prezent. ♦ De fiecare zi, zilnic; actual. Lucrări curente. ♢ Cont curent = cont deschis la bancă de o întreprindere, de o instituţie sau de persoane particulare, unde se depun şi de unde se ridică sumele pentru a fi utilizate după nevoie. 3. (Despre preţuri) Existent într-un moment dat; în curs. ♢ Monedă curentă = monedă cu valoare circulatorie. ♦ Care circulă; obişnuit, uzual. Expresii curente. 4. (În sintagma) Apă curentă = instalaţie de apă potabilă care poate fi folosită în permanenţă în locuinţe. II. s.m. 1. (Şi în sintagma curent de aer) Deplasare, mişcare a unei mase de aer dintr-un loc într-altul, cauzată de o diferenţă de temperatură; flux. 2. Mişcare a apei în direcţia pantei; curs. ♢ Curent marin (sau oceanic) = mişcare a apei în mări şi oceane. 3. (Şi în sintagma curent electric) Deplasare ordonată, într-o anumită direcţie, a purtătorilor de sarcină electrică. ♢ Curent electric continuu = curent electric al cărui sens şi a cărui intensitate nu variază periodic în timp. Curent electric alternativ = curent electric al cărui sens şi a cărui intensitate variază periodic în timp. ♦ Intensitate a curentului electric. III. s.n. Ansamblu de idei, opinii (politice, ştiinţifice, artistice) care sunt adoptate la un moment dat de un număr mai mare de oameni. ♢ Curent literar (sau artistic) = mişcare artistică sau literară care reuneşte un număr de scriitori sau de artişti în baza unui program estetic şi a unor înclinaţii (relativ) comune. ♢ expr. A pune (sau a ţine pe cineva) în (sau la) curent = a informa (pe cineva) despre mersul unui lucru. A se pune (sau a se ţine, a fi) în (sau la) curent = a se informa despre mersul unui lucru. A se pune (sau a se ţine, a fi) în (sau la) curent (cu ceva) = a se informa cu privire la un lucru. – Din fr. courant.Trimis de ionel_bufu, 17.01.2006. Sursa: DEX '98CURÉNT adj. 1. v. actual. 2. v. zilnic. 3. v. cunoscut. 4. v. obişnuit.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeCURÉNT adj. v. cursiv, italic.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeCURÉNT s. 1. (fiz.) flux. (curent de particule.) 2. v. curs. 3. v. mişcare.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecurént adj. m., pl. curénţi; f. sg. curéntă, pl. curénteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficcurént (de aer, marin) s. m., pl. curénţiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficcurént (artistic, de idei) s. n., pl. curénteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCURÉN//T1 curentţi m. 1) Mişcare a apei în direcţia pantei. ♢ curent marin deplasăre de apă în mări şi oceane, provocată de maree, de înclinarea nivelului mării, de vânturi etc. 2) Mişcare de aer cauzată de diferenţa de temperatură. ♢ A-l trage pe cineva curenttul a răci fiind expus la un flux de aer în interiorul unei clădiri. 3) fiz. Sarcină electrică aflată în mişcare. curent continuu. curent alternativ. /<fr. courantTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCURÉN//T2 curenttă (curentţi, curentte) 1) (despre unităţi de timp) Care este în curs; în care ne aflăm. Anul curent. 2) Care are loc în mod obişnuit; de fiecare zi; zilnic; cotidian. Chestiuni curentte. ♢ Cont curent cont la o bancă unde sumele se depun şi se ridică la necesitate. 3) (despre preţuri) Care există în timpul de faţă; în curs; actual. ♢ Monedă curenttă monedă care circulă; monedă valabilă. 4) (despre vorbire) Care se produce uşor, fără efort; curgător; fluent; cursiv. 5): Apă curenttă apă care vine prin ţevi la robinete şi poate fi folosită în orice moment. /<fr. courantTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCURÉNT3 curente n. Ansamblu de teorii, idei, opinii (politice, ştiinţifice, artistice etc.) care îşi găsesc un număr mare de adepţi. ♢ A pune (sau a ţine pe cineva) la curent a informa pe cineva asupra unei chestiuni. A fi (sau a se pune sau a se ţine) la curent a se informa despre mersul unui lucru. /<fr. courantTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCURÉNT4 adv. Liber, fără efort. A vorbi o limbă curent. /<fr. courantTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCURÉNT s.n. Ansamblu de idei, de opinii (politice, ştiinţifice, artistice etc.) adoptate la un moment dat de un număr mare de oameni. ♢ Curent literar = mişcare literară de o anumită amploare, care constituie o rezultantă generală a tendinţelor unei anumite epoci. [< fr. courant].Trimis de LauraGellner, 28.04.2006. Sursa: DNCURÉNT s.m. 1. Deplasare a unei mase de aer cauzată de o diferenţă de temperatură şi de presiune. 2. Curs al apei, mişcare a lichidelor în direcţia pantei lor. ♢ Curent marin = mişcare care antrenează mase mari de apă din masa oceanelor şi a mărilor. 3. (fiz.) Sarcină electrică în mişcare. 4. (mar.) Parâmă ce trece printr-un sistem de scripeţi cu care se ridică bărcile. [< fr. courant].Trimis de LauraGellner, 28.04.2006. Sursa: DNCURÉNT, -Ă adj. 1. (Despre vorbire) Curgător, fluent. 2. (Despre an, lună) În curs; prezent. ♦ (fig.) Obişnuit, uzual. 3. Apă curentă = apă care curge de la robinet. [< fr. courant].Trimis de LauraGellner, 28.04.2006. Sursa: DNCURÉNT, -Ă I. adj. 1. (despre vorbire) curgător, fluent. 2. (despre an, lună) în curs; prezent. ♢ (fig.) care circulă; obişnuit, uzual. 3. apă curentă = apă care curge de la robinet. 4. (mat.) punct curent = punct mobil care parcurge o curbă. II. s. m. 1. deplasare a unei mase de apă sau de aer într-o anumită direcţie. 2. mişcare orientată a particulelor încărcate cu sarcini electrice. 3. parâmă ce trece printr-un sistem de scripeţi cu care se ridică bărcile. III. s. n. ansamblu de idei, de teorii politice, ştiinţifice, artistice etc., rezultantă generală a tendinţelor unei anumite epoci. o a se pune (sau a se ţine) la curent = a se informa. (< fr. courant)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.
