- neorealism
- NEOREALÍSM s.n. 1. Curent filozofic contemporan care identifică conştiinţa cu existenţa, redusă la un complex de senzaţii independente. 2. Curent în literatura, artele plastice şi cinematografia italiană contemporană, care se manifestă printr-o tendinţă de apropiere de faptul real, de viaţa cotidiană a oamenilor obişnuiţi. [pr.: ne-o-re-a-] – Din fr. néo-réalisme.Trimis de LauraGellner, 09.06.2004. Sursa: DEX '98neorealísm s. n. (sil. ne-o-re-a-)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficNEOREALÍSM n. 1) Curent în filozofia contemporană cu tendinţă realistă. 2) Curent modern în literatură, cinematografie şi în artele plastice, care se caracterizează prin democratism, apropiere de viaţa cotidiană şi prin simplitatea mijloacelor de expresie. [Sil. ne-o-re-a-] /<fr. néo-réalismeTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXNEOREALÍSM s.n. 1. Curent filozofic contemporan care consideră că ontologia are o autonomie absolută faţă de gnoseologie, obiectul cunoaşterii constituind o "realitate" independentă de subiectul cunoscător şi de procesul cunoaşterii. 2. Curent în literatura, artele plastice şi cinematografia italiană contemporană, care se manifestă printr-o tendinţă de apropiere de faptul real, de viaţa cotidiană a oamenilor, prezentând, alături de personaje şi fenomene tipice, fapte brute, mărunte, nesemnificative. [cf. fr. néo-réalisme, it. neorealismo].Trimis de LauraGellner, 22.06.2005. Sursa: DNNEOREALÍSM s. n. 1. curent în filozofia contemporană care identifică conştiinţa cu existenţa, redusă la un complex de senzaţii independente. 2. doctrină literară sau artistică inspirată din realism. ♢ mişcare artistică în cinematografia italiană contemporană, care se manifestă printr-o tendinţă de apropiere de problemele sociale, de viaţa cotidiană a oamenilor obişnuiţi. (< fr. néoréalisme, it. neorealismo)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.