cheglu — cheglú, cheglí, s.n. (înv.) mic instrument în turnătoria de litere. Trimis de blaurb, 03.04.2006. Sursa: DAR chéglu ( li), s.m. – La garniturile complete de litere, instrument care indică, în puncte, corpul de literă. germ. Kegel. Este dubletul … Dicționar Român
cheglă — chéglă, chégle, s.n. (reg.) popic, cheglu, cuglă, guglă. Trimis de blaurb, 03.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
popic — POPÍC, popice, s.n. 1. (La pl.) Joc distractiv la care se folosesc nouă bucăţi de lemn cilindrice, fasonate la strung şi aşezate într o anumită ordine, jucătorii urmărind să răstoarne cât mai multe dintre ele de la distanţă, cu o bilă mare de… … Dicționar Român
cugle — cȕgle ž mn <N cȕgla, G mn gālā/ ī> DEFINICIJA reg. uzde kojima se upravlja konjem; dizgin, uzde, vođice, vojke ETIMOLOGIJA njem. Zügel … Hrvatski jezični portal