cufuri

cufuri
CUFURÍ vb. v. defeca, ieşi.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

cufurí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. cufurésc, imperf. 3 sg. cufureá; conj. prez. 3 sg. şi pl. cufureáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

cufurí (-résc, -ít), vb. refl. – 1. A avea diaree. – 2. A muri de frică. – Mr. cufurescu, cufurire, megl. cufărez. lat. *conforῑre, de la forῑre (Puşcariu 430; Candrea-Dens., 424; REW 2137; DAR; Rosetti, I, 165); cf. gal. esforricar. – Der. cufureală, s.f. (diaree); cufuricios, adj. (laxativ); cufurit, adj. (care are diaree; căcăcios). Cofîrşi, vb. (a avea diaree), pare un der. expresiv de la cufuri.
Trimis de blaurb, 25.06.2007. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • cofârşti — cofârştí, cofârştésc, vb. IV (reg.) 1. a avea diaree, a se cufuri. 2. a mânji, a murdări. Trimis de blaurb, 19.04.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • defeca — DEFECÁ, defechez, vb. I. tranz. 1. A limpezi un lichid, provocând depunerea substanţelor care se află în suspensie. ♦ A precipita albuminele dintr o soluţie cu ajutorul unui reactiv chimic pentru a purifica soluţia. ♦ A purifica zemurile din… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”