- cucuiată
- cucuiátă s.f. (pop.) biserica şi curtea ei (puse de obicei pe deal).Trimis de blaurb, 30.04.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
cucuiat — CUCUIÁT, Ă, cucuiaţi, te, adj. (reg.) 1. (Despre păsări) Moţat; (despre pui de animale cornute) căruia încep să i crească coarnele. 2. (Despre oameni) Cocoţat pe ceva. [pr.: cu iat] – Cucui + suf. at. Trimis de cristi, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român