- ctitorie
- CTITORÍE, ctitorii, s.f. Biserică, mănăstire, instituţie întemeiată de un ctitor. – Ctitor + suf. -ie.Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98ctitoríe s. f., art. ctitoría, g.-d. art. ctitoríei; pl. ctitoríi, art. ctitoríileTrimis de siveco, 10.03.2009. Sursa: Dicţionar ortograficCTITORÍ//E ctitoriei f. Locaş sfânt sau instituţie laică, fondată de un ctitor. [art. ctitoria; G.-D. ctitoriei] /ctitor + suf. ctitorieieTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.