ctitoricesc

ctitoricesc
CTITORICÉSC, -EÁSCĂ, ctitoriceşti, adj. (Rar) Care ţine de ctitor sau de ctitorie, privitor la ctitor sau la ctitorie. – Ctitor + suf. -icesc.
Trimis de cristi, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ctitoricésc adj. m., f. ctitoriceáscă; pl. m. şi f. ctitoricéşti
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CTITORI//CÉSC ctitoricesceáscă (ctitoricescéşti) Care ţine de un ctitor sau de o ctitorie; propriu unui ctitor sau unei ctitorii. /ctitor + suf. ctitoricescicesc
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • ctitor — CTÍTOR, Ă, ctitori, e, s.m. şi f. Persoană care suportă în total sau în parte cheltuielile pentru ridicarea (ridica) şi înzestrarea (înzestra) unei biserici sau a unei mănăstiri; p. ext. fondator al unei instituţii, asociaţii etc. – Din. sl.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”