- crăcan
- CRĂCÁN s.n. v. crăcană.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
crăcan
Look at other dictionaries:
crăcană — CRĂCÁNĂ, crăcane, s.f. I. 1. Cracă ramificată în formă de V; lemn sau alt obiect desfăcut la un capăt în două sau în mai multe braţe; fiecare ramificaţie a unui obiect bifurcat; crac2. 2. Prăjină provenită dintr o ramură de copac bifurcată la un… … Dicționar Român
crac — CRAC1 interj. Cuvânt care imită un zgomot sec (în urma unei rupturi, spărturi). – Onomatopee. cf. fr. c r a c . Trimis de LauraGellner, 30.07.2004. Sursa: DEX 98 CRAC2, craci, s.m. (pop.) 1. Piciorul omului de la coapsă până la călcâi. ♦… … Dicționar Român
crăcăna — CRĂCĂNÁ, crăcănéz, vb. I. refl. şi tranz. A( şi) desface picioarele în lături. ♦ refl. (Despre picioare) A se întinde în lături; a se răşchira, a se crăci. – Din crăcană. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CRĂCĂNÁ vb. (pop. şi… … Dicționar Român
