crucnă

CRÚCNĂ, crucne, s.f. Bară de oţel, cu mâner în formă de ochi, cu care se scutură zgura de pe vatra cuptorului ori cu care se amestecă baia de metal topit la fabricarea oţelului. – După germ. Krücke.

Trimis de cristi, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



crúcnă s. f., g.-d. art. crúcnei; pl. crúcne

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic