crescendo — CRESCÉNDO adv. (Indică modul de executare a unei bucăţi muzicale) Crescând, sporind progresiv în intensitate. ♦ (Substantivat, n.) Creştere progresivă a intensităţii sunetelor produse de voce sau de instrumente muzicale. – cuv. it. Trimis de… … Dicționar Român
împâsli — ÎMPÂSLÍ, împâslesc, vb. IV. 1. refl. (Despre tricotaje de lână) A se face des, îndesat ca pâsla. ♢ tranz. Împâsleşte dimia. 2. tranz. (Despre păr sau barbă) A acoperi faţa, crescând des (ca pâsla). – În + pâslă. Trimis de valeriu, 13.09.2007.… … Dicționar Român
Nestor Ignat — Born 1918,March,2nd Iași, Romania Occupation Journalist, Writer, Graphic Artist Spouse Ana Barcan (actress) Children Nestor Florin Ignat (b. 1942) … Wikipedia
creşte — CRÉŞTE, cresc, vb. III. 1. intranz. (Despre oameni, animale şi plante sau despre părţi ale lor) A se mări treptat, a deveni mai mare ca rezultat al proceselor vitale din organism; a se dezvolta. ♢ expr. Să creşti mare! formulă de salut sau de… … Dicționar Român
descrescând — DESCRESCẤND, Ă, descrescânzi, de, adj. Care descreşte. – v. descreşte. Trimis de IoanSoleriu, 11.07.2004. Sursa: DEX 98 Descrescând ≠ crescând Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … Dicționar Român
dezvolta — DEZVOLTÁ, dezvólt, vb. I. 1. refl. (Despre materie şi despre fenomenele naturii şi ale societăţii) A trece de la o stare calitativă veche la alta nouă, de pe o treaptă inferioară la alta superioară, de la simplu la complex. ♦ tranz. A amplifica… … Dicționar Român
omotetie — OMOTETÍE, omotetii, s.f. (geom.) Relaţie între două figuri asemenea, în care dreptele care unesc puncte omoloage se întâlnesc într un singur punct. – Din fr. homothétie. Trimis de oprocopiuc, 04.05.2004. Sursa: DEX 98 omotetíe s. f., art.… … Dicționar Român
ridica — RIDICÁ, ridíc, vb. I. I. tranz. 1. A lua de jos şi a duce în sus (susţinând cu forţa braţelor, cu spatele etc.); a sălta. ♢ expr. A ridica mănuşa = a primi o provocare. A ridica paharul (sau cupa, rar, un toast) = a închina în cinstea cuiva. ♦ A… … Dicționar Român
saprofil — saprofíl adj. m., pl. saprofíli; f. sg. saprofílă, pl. saprofíle Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic SAPROFÍL, Ă adj. (biol.) care preferă resturile organice, crescând pe humus. (< … Dicționar Român