- covrig
- COVRÍG, covrigi, s.m. Produs alimentar în formă de inel, de opt etc., preparat din făină de grâu (şi presărat cu sare, susan, mac etc.). ♢ expr. A se face covrig = a se încovriga, a se încolăci. A scoate (sau a ajunge, a ieşi) la covrigi = a face să devină (sau a deveni) foarte sărac. – Din bg. kovrig.Trimis de LauraGellner, 30.07.2004. Sursa: DEX '98covríg s. m. (sil. -vrig), pl. covrígiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCOVRÍ//G covriggi m. Produs de panificaţie în formă de inel. ♢ A se face covrig a se încovoia (de frig, de durere etc.). A ajunge (sau a ieşi) la covriggi a sărăci peste măsură. A scoate pe cineva la covriggi a ruina pe cineva; a-l aduce la sapă de lemn. /<bulg. kovrigTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXcovríg (covrígi), s.m. – Produs alimentar în formă de opt, de inel etc. preparat din făină. bg., rus. kovrig(a), din tc. kevrek (Miklosich, Slaw. Elem., 25; Cihac, II, 78; Conev 96; Berneker 594; Mladenov 244). – Der. covrigar, s.m. (persoană care face covrigi); covrigărie, s.f. (prăvălie unde se vînd covrigi); covriga (var. covrigi, încovriga), vb. (a da formă rotundă, a rotunji; a încolăci; a curba, a arcui). Din rom. provine mag. kovri (Edelspacher 17).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.