cosorî

cosorî
COSORÎ́, cosorăsc, vb. IV. tranz. (reg.) 1. A tăia viţa de vie cu cosorul (1). 2. fig. A ironiza pe cineva, a spune cuiva vorbe supărătoare, a jigni. – Din cosor.
Trimis de IoanSoleriu, 01.05.2004. Sursa: DEX '98

cosorî́ vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. cosorăsc, imperf. 3 sg. cosorá; conj. prez. 3 sg. şi pl. cosoráscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A COSOR//Î́ cosorîăsc tranz. (viţă de vie) A curăţa cu cosorul. /Din cosor
Trimis de siveco, 25.02.2005. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • cosor — COSÓR, cosoare, s.n. 1. Cuţit scurt, cu vârful încovoiat, întrebuinţat în viticultură şi în pomicultură. 2. Plantă erbacee acvatică, cu tulpină lungă şi subţire, cu flori unisexuate, solitare şi cu fructe ovale prevăzute cu spini (Ceratophyllum… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”