coropcar

coropcar: COROPCÁR, coropcari, s.m. (reg.) Negustor ambulant. ♦ (fam.) Hoinar, vagabond. – Coropcă (puţin folosit "ladă" < ucr.) + suf. -ar.

Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

COROPCÁR s. v. marchitan.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

coropcár s. m., pl. coropcári

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

COROPCÁR coropcari m. 1) înv. Negustor ambulant de mărfuri mărunte, care îşi purta marfa în coropci; bocceangiu; marchitan. 2) fam. Persoană care se deplasează fără încetare şi fără rost; hoinar; vagabond. < coropcă + suf. coropcarar

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

bocceagiu — BOCCEAGÍU, bocceagii, s.m. (înv.) Negustor ambulant de mărunţişuri (pânză, ace, aţă); tolbaş, coropcar, marchitan. [var.: boccegíu s.m.] – Din tc. bohçacı. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BOCCEAGÍU s. v. marchitan. Trimis de siveco … Dicționar Român
marchitan — MARCHITÁN, marchitani, Negustor (ambulant) de mărunţişuri din trecut. [var.: marchidán s.m.] – Din pol. markietan. cf. rus. m a r k i t a n t. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MARCHITÁN s. (înv.) bocceagiu, coropcar, marfagiu,… … Dicționar Român
coropcă — CORÓP//CĂ coropcăci f. 1) înv. Ladă portativă cu mai multe despărţituri, în care îşi puneau marfa negustorii ambulanţi şi pe care o purtau în spate. 2) pop. Cutie de tinichea sau de carton. /<ucr. korobka Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias