- bocceagiu
- BOCCEAGÍU, bocceagii, s.m. (înv.) Negustor ambulant de mărunţişuri (pânză, ace, aţă); tolbaş, coropcar, marchitan. [var.: boccegíu s.m.] – Din tc. bohçacı.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98BOCCEAGÍU s. v. marchitan.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimebocceagíu s. m., art. bocceagíul; pl. bocceagíi, art. bocceagíiiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficBOCCEAGÍ//U bocceagiui m. înv. Vânzător (ambulant) de mărfuri mărunte; coropcar; marchitan. /<turc. bohçaciTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.