- corija
- CORIJÁ, corijez, vb. I tranz. şi refl. A (se) corecta, a (se) îndrepta. – Din fr. corriger.Trimis de IoanSoleriu, 14.05.2004. Sursa: DEX '98CORIJÁ vb. 1. v. corecta. 2. a corecta, a îmbunătăţi, a îndrepta, a rectifica, a retuşa, (fig.) a repara. (Şi-a corija dicţiunea.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecorijá vb., ind. prez. 1 sg. corijéz, 3 sg. şi pl. corijeáză, 1 pl. corijăm; conj. prez. 3 sg. şi pl. corijéze; ger. corijândTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA CORIJ//Á corijaéz tranz. 1) (greşeli, lacune, note etc.) A modifica în bine; a îndrepta; a corecta. 2) A face să se corijeze. /<fr. corrigerTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE CORIJ//Á mă corijaéz intranz. A deveni mai bun; a reveni la starea normală de comportare; a se îndrepta; a se îmbunătăţi. /<fr. se corrigerTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCORIJÁ vb. I. tr., refl. A (se) îndrepta, a (se) corecta. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jând. / < fr. corriger, cf. lat. corrigere].Trimis de LauraGellner, 23.04.2006. Sursa: DNCORIJÁ vb. tr., refl. a (se) îndrepta, a (se) corecta. (< fr. corriger)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.