- corcăi
- corcăí, pers. 3 sg. córcăie, vb. IV (reg.; despre apa care curge printre stânci sau despre un lichid ce fierbe) a clocoti, a răsuna, a urla.Trimis de blaurb, 14.12.2008. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
corcăi
Look at other dictionaries:
colcăi — COLCĂÍ, pers. 3s cólcăie, vb. IV. intranz. 1. (Despre oameni şi animale) A umbla de colo până colo în număr mare; (despre locuri, obiecte) a fi plin de oameni sau de animale care umblă de colo până colo. 2. (reg.) A clocoti; a vui. – Formaţie… … Dicționar Român
