copulativ

copulativ
COPULATÍV, -Ă, -copulativi, -e, adj. 1. (Despre conjuncţii) Care leagă părţi de propoziţie sau propoziţii de acelaşi fel. ♢ Verb copulativ = verb care intră în alcătuirea predicatului nominal, făcând legătura dintre subiect şi numele predicativ. Propoziţie copulativă = propoziţie coordonată, legată de coordonata ei printr-un raport de asociere în interiorul unei fraze. 2. (log.; despre judecăţi afirmative) Care are mai multe subiecte legate de acelaşi predicat. – Din fr. copulatif, lat. copulativus.
Trimis de IoanSoleriu, 20.05.2004. Sursa: DEX '98

VERB COPULATÍV s. (gram.) copulă.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

copulatív adj. m., pl. copulatívi; f. sg. copulatívă, pl. copulatíve
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

COPULATÍV copulativă (copulativi, copulative) 1): Conjuncţie copulativă conjuncţie care leagă părţi de propoziţie sau propoziţii de acelaşi fel. 2): Verb copulativ verb lipsit de funcţie semantică independentă, care, împreună cu numele predicativ, formează predicatul nominal al propoziţiei; verb de legătură; copulă. 3) Care are câteva subiecte pe lângă un singur predicat. /<fr. copulatif, lat. copulativus
Trimis de siveco, 09.12.2007. Sursa: NODEX

COPULATÍV, -Ă adj. 1. (Despre conjuncţii) Care uneşte părţi de propoziţii sau propoziţii de acelaşi fel. ♢ Verb copulativ = verb auxiliar care leagă subiectul de numele predicativ; propoziţie copulativă = propoziţie coordonată care exprimă asocierea faţă de coordonata ei. 2. (log.; despre judecăţi afirmative) Care are mai multe subiecte unite de acelaşi predicat. [cf. lat. copulativus, fr. copulatif].
Trimis de LauraGellner, 20.04.2006. Sursa: DN

COPULATÍV, -Ă adj. 1. (despre conjuncţii) care leagă (părţi de) propoziţii de acelaşi fel. o verb copulativ = verb în alcătuirea predicatului nominal, făcând legătura între subiect şi numele predicativ; copulă (1); propoziţie copulativă = propoziţie coordonată legată prin asociere de coordonata ei. 2. (log.; despre judecăţi afirmative) care are mai multe subiecte legate de acelaşi predicat. (< fr. copulatif, lat. copulativus)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • Copulativ — Copulativ, verbindend; daher Copulativconjunction, Partikel, welche gleiche Satztheile u. Sätze mit einander verbindet, z.B. und; Copulativsätze, durch eine solche Partikel verbundene Sätze …   Pierer's Universal-Lexikon

  • copulatív — adj. m., pl. copulatívi; f. sg. copulatívã, pl. copulatíve …   Romanian orthography

  • copulă — CÓPULĂ, copule, s.f. 1. Cuvânt de legătură. 2. Verb copulativ. 3. Cuvânt care leagă subiectul de predicat. – Din fr. copule, lat. copula. Trimis de IoanSoleriu, 20.05.2004. Sursa: DEX 98  CÓPULĂ s. (gram.) verb copulativ. Trimis de siveco, 05.08 …   Dicționar Român

  • predicativ — PREDICATÍV, Ă, predicativi, e, adj. 1. (gram.) Care formează sau poate forma predicatul (1); referitor la predicat. ♢ Verb predicativ = verb care poate forma singur predicatul unei propoziţii. Nume predicativ = nume care, împreună cu un verb… …   Dicționar Român

  • predicat — PREDICÁT, predicate, s.n. 1. (gram.) Parte principală a propoziţiei, care arată o acţiune, o stare sau o însuşire a subiectului. ♢ Predicat verbal = predicat exprimat printr un verb la un mod personal (sau printr o interjecţie). Predicat nominal …   Dicționar Român

  • nominal — NOMINÁL, Ă, nominali, e, adj. 1. Care conţine nume, care indica un nume, de nume; după nume; pe nume. ♢ Valoare nominală = valoare indicată pe o acţiune, pe o hârtie monedă (care uneori nu corespunde cu valoarea reală; valoare oficială. Putere… …   Dicționar Român

  • precum — PRECÚM conj., adv. I. conj. 1. (Introduce propoziţii circumstanţiale de mod) Cum, aşa cum, după cum. Sper că se va face precum doresc. ♢ loc. adj. şi adv. Precum se cade = cum se cuvine, cum trebuie (să fie). 2. (Introduce propoziţii comparative) …   Dicționar Român

  • şi — adv., conj. a. adv. (Stă înaintea părţii de vorbire la care se referă; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse, stă între auxiliar, pron. refl. etc. şi verb) I. (Cu sens modal) 1. Chiar, în adevăr, cu adevărat. ♦ Întocmai,… …   Dicționar Român

  • Als — Als, eine Conjunction, deren Verrichtungen vornehmlich in folgenden Stücken bestehen. Es ist nehmlich: 1. Comparativ, eine Vergleichung auszudrucken, da es denn diejenige Sache, welche zum Maßstabe der Vergleichung oder zum Gleichnisse dienet,… …   Grammatisch-kritisches Wörterbuch der Hochdeutschen Mundart

  • So — So, eine Partikel, welche in einer dreyfachen Gestalt üblich ist. I. Als ein Wörtchen, welches die Stelle eines relativen Fürwortes vertritt, da es denn in allen Zahlen und Geschlechtern unverändert bleibt, aber nur vor einem Zeitworte gebraucht… …   Grammatisch-kritisches Wörterbuch der Hochdeutschen Mundart

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”