coposesiune

COPOSESIÚNE, coposesiuni, s.f. Posesiune în comun a unui lucru. [pr.: -si-u-] – Din fr. copossession.

Trimis de IoanSoleriu, 23.05.2004. Sursa: DEX '98



coposesiúne s. f. → posesiune

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic



COPOSESIÚNE s.f. (jur.) Posesiune în comun a unui lucru. [cf. fr. copossession].

Trimis de LauraGellner, 20.04.2006. Sursa: DN



COPOSESIÚNE s. f. posesiunea în comun a unui lucru. (< fr. copossession)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN